- inováţie
- s. f., pl. inováţii
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
inováţie
Look at other dictionaries:
inovaţie — INOVÁŢIE, inovaţii, s.f. Noutate, schimbare, prefacere. ♦ Rezolvare a unei probleme de tehnică sau de organizare a muncii cu scopul îmbunătăţirii (productivităţii) muncii, perfecţionării tehnice sau raţionalizării soluţiilor aplicate. [var.: (înv … Dicționar Român
imobilism — IMOBILÍSM s.n. Atitudine de opoziţie sistematică şi permanentă faţă de orice inovaţie, invenţie, progres etc.; închistare. – Din fr. immobilisme. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 IMOBILÍSM s. v. imobilitate. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
inova — INOVÁ, inovez, vb. I. intranz. A face o schimbare, a introduce o noutate într un domeniu, într un sistem etc.; a înnoi. ♦ A introduce, a adopta, a propaga o inovaţie. – Din fr. innover, lat. innovare. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98… … Dicționar Român
inovator — INOVATÓR, OÁRE, inovatori, oare, s.m. şi f., adj. (Persoană) care realizează o inovaţie; (persoană) care inovează ceva. – Din fr. innovateur. Trimis de valeriu, 01.03.2007. Sursa: DEX 98 INOVATÓR adj. înnoitor. (Un spirit inovator.) Trimis de… … Dicționar Român
inovare — INOVÁRE, inovări, s.f. Acţiunea de a inova şi rezultatul ei; înnoire, inovaţie. – v. inova. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 INOVÁRE s. inovaţie, înnoire. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime inováre s. f., g. d. art.… … Dicționar Român
inovaţiune — INOVAŢIÚNE s.f. v. inovaţie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 INOVAŢIÚNE s.f. v. inovaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
nou — NOU, NÓUĂ, noi, adj. I. 1. Făcut sau creat (relativ) de curând; care apare pentru prima dată. ♢ Lună nouă = fază a Lunii când aceasta este în conjuncţie şi când faţa dinspre Pământ, nefiind luminată, este invizibilă; timpul când Lună este în… … Dicționar Român
noutate — NOUTÁTE, noutăţi, s.f. 1. Însuşirea de a fi nou. 2. (concr.) Lucru nou, de curând pus în circulaţie, de abia descoperit etc. 3. Veste, ştire recentă (şi interesantă); novita, nuvelă. [pr.: no u ] – Din lat. novitas, atem, fr. nouvelle (după nou) … Dicționar Român
novaţie — NOVÁŢIE, novaţii, s.f. 1. Act juridic prin care o obligaţie nouă şi cu alt conţinut se substituie unei obligaţii vechi (ce se stinge). 2. (Rar) Inovaţie. – Din fr. novation, lat. novatio. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 nováţie … Dicționar Român
patentă — PATÉNTĂ, patente, s.f. 1. Drept exclusiv pe care îl are un inventator de a pune în fabricaţie şi în vânzare produsul invenţiei sale; act, diplomă prin care se acordă acest drept; brevet de invenţie. ♦ fig. (ir.) Sistem, procedeu (propriu cuiva).… … Dicționar Român
